Două cuvinte care denotă activitate fizică, sport, estetică corporală, sănătate, stil de viață. „Culturismul este activitatea sportivă care urmărește modelarea și fortificarea întregului sistem muscular și are efecte binefăcătoare asupra sistemului nervos. Scopul culturismului este ca printr-un sistem de exerciții efectuate cu diferite îngreuieri (hantele, haltere) și cu ajutorul unor aparate speciale, să dezvolte un corp viguros, puternic, frumos, cu o musculatură armonioasă și proporționată, vizibil conturată și bine reliefată.”
Dacă mergem mai departe și privim din punct de vedere al performanței, se poate spune că: „Întrecerile de culturism au atât un caracter sportiv, cât și unul artistic, încununarea prin victorie a pregătirii prin excelență atletice a concurentului fiind expresia unei supremații în planul esteticii corporale” (Szekely, Culturism, Dezvoltare, Armonie, Frumusețe – 1988). Fondatorul IFBB, Ben Weider, spunea: „Bodybuilding is important for nation building”, subliniind cât de importantă poate fi pentru ființa umană practicarea culturismului.
Fitness-ul, în accepțiunea generală, se referă la o arie largă de activități care cuprind antrenamente pentru anduranță, forță și elasticitate musculară, pentru mobilitate articulară etc. Specialiștii în cercetare sportivă au produs mai multe descrieri ale fitness-ului, una dintre ele prezentată în 1985 de Caspersen, Powell & Christenson spune: „Fitnessul fizic se referă la capacitatea unui individ de a-și îndeplini sarcinile de zi cu zi cu vigoare și vioiciune, fără oboseală nejustificată și cu energie suficientă pentru a se bucura de sarcinile zilnice, putând răspunde și urgențelor neprevăzute.”
Sbenghe, în 2005, vorbește de niveluri diferite de fitness fizic: „Fitnessul unui adult obișnuit înseamnă activitatea lui fizică la sfârșitul zilei de muncă, sau la sfârșitul săptămânii; pentru un vârstnic, fitness reprezintă capacitatea lui de independență în casă, de a merge pe jos distanțe mai mari sau de a munci în grădină; pentru un elev sau un student (nesportiv), fitness înseamnă participarea lui zilnică la programul de activități mentale și fizice cerute de școală.”
Raportându-ne la Nieman (1998), componentele fitnessului general arată după cum urmează:
- fitnessul cardiovascular, care indică nivelul de funcționare a sistemului cardiovascular, abilitatea acestuia de a face față activităților fizice;
- compoziția corporală, care se referă la cantitatea relativă de țesut gras și țesut slab a unui organism;
- fitnessul musculoscheletal, care se referă la flexibilitatea articulară, forța și anduranța musculară.
Nu în ultimul rând, fitness-ul reprezintă și un sport de performanță, practicat atât de copii, cât și de juniori și seniori.